Romii de la medicină

12 ianuarie 2012
Bookmark and Share

țiva romi povestesc cum au ajuns să fie printre cei mai buni studenți în medicină. Tinerii îmi spun cum își ajută comunitatea.

Cornel Gurgu e rom. S-a întors anul trecut din Anglia, unde studia informatica la Coventry University, pentru că nu se mai descurca cu banii și nu găsea pe nimeni care să-l angajeze. A venit în țară dezamăgit și decis să facă altceva mai nobil: “Vreau să fiu doctor”.

A căutat pe Internet persoane și programe care să-l ajute cu pregătirea pentru medicină ca să fie sigur că dorința lui se împlinește. Din una-n alta, a dat peste site-ul Burse Romi și a aplicat pentru programul lor. Acum Cornel e anul I la Medicină și nu se sfiește să spună că e rom: “Înainte, la școală, colegii nu bănuiau că sunt rom. Pentru ei asta înseamnă să mergi cu căruța și să fii infractor, iar eu am fost mereu printre cei mai buni din clasă.”

Bursele pentru romi fac recuperare etnică

Proiectul O generaţie de specialişti romi în domeniul medical, care oferă aceste burse pentru studenții romi, a început la ActiveWatch - Agenția de Monitorizare a Presei.

Oamenii de aici selectează cei mai buni liceeni de etnie romă care aplică pe site-ul “Burseromi.ro” și le găsesc profesori care să-i ajute să intre la facultăți sau școli postliceale cu profil medical. Când ajung la facultate, proiectul le plătește un mentor care îi sfătuiește, îi ajută să se integreze și să învețe mai ușor. “Aceste burse nu se dau tinerilor romi doar pentru ca ei să poată deveni medici, ci şi ca să devină buni romi, să îşi asume apartenenţa la această etnie. Prin acest proiect se face recuperare etnică”, explică Mircea Toma, președintele Agenției de Monitorizare a Presei.

Odată intrați în program, studenții învață să susțină cauza romilor și vizitează comunități închise ca să înțeleagă și să găsească cele mai bune soluții la problemele etniei.

Robert: “Când mergi la un doctor rom, îl simți că-i de-al tău”

Robert, un student rom cu bursă de la Medicină, povestește că a rămas fără grai când a vizitat cu cei din program o comunitate de romi din Crăcoani, județul Neamț. Copiii de acolo aveau pielea acoperită cu o peliculă subțire de cauciuc pentru că părinții nu aveau bani de lemne și se încălzeau cu ambalaje. “Cei din program ne-au învățat înainte să ajungem acolo teorie cu drepturile omului, cu antidiscriminarea, cu importanța educației, asistenței sanitare… Dar când ajungi într-o situație ca asta, rămâi încremenit- e greu să știi ce să faci mai întâi”.

Învață ca să arate că și romii pot ajunge profesioniști: “De fapt sunt foarte mulți oameni de etnie roma care au ajuns sus, dar își reneagă identitatea. Când mergi la un doctor rom, îl simți că-i de-al tău. Te doare că nu recunoaște…și dacă te mai și refuză…”

Nu există stagiu fără discuții despre “țigani”

Corina e al IV-lea an la Medicină și semestrul viitor pleacă la Marseille, în Franța, cu o bursă Erasmus. E doar pe jumătate romă și toată viața a luptat ca să respecte vorbele tatălui ei, care a suferit mult de pe urma discriminării: “Fii mereu cea mai bună ca să nu aibă nimeni ce comenta.”

Povestește că o parte din proiectele în care este implicată astăzi se datorează tristeții din copilărie: “Nu știu cât de rău e să fii discriminat- eu semăn cu mama, dar de fiecare dată când mă întorceam acasă, îl vedeam pe tatăl meu foarte necăjit. A fost primul din familie care a făcut facultate și a ajuns inginer. Lucra mai mult ca toți colegii lui, dar era plătit mult mai prost. În plus, când mergeam la doctor, o lăsa mereu pe mama să intre cu mine ca să fiu tratată mai bine. La premiere, îmi ducea coronița și buchetele de flori până la ușa școlii, iar apoi mă lăsa cu mama ca să nu-l vadă învățătoarea.”

În timpul liber, Corina face voluntariat și îi învață pe copiii din clasele primare tehnici de prim ajutor. Uneori merge la Centrul de schimb de ace din Rahova, unde îl ajută pe doctorul de acolo să consulte pacienții. Când termină facultatea, vrea doar să ajungă printre cei mai buni: “Nu există stagiu unde să nu aud vorbindu-se urât de țigani. Și nu cred că poți rezolva problema asistenței medicale cu adevărat dacă nu cumva ești într-un post de conducere. Poate să te ocupi de sănătate publică”.

Studentă de etnie romă la Cambridge

Diana Pîrjol o să învețe de semestrul viitor la Cambridge, unde a fost acceptată pentru masterul de Sănătate Publică. Are 23 de ani și acum studiază Policy Analysis in Health, în Olanda, unde face o teză de master pe “Accesul la Sănătate în Europa a Comunității Rome”.

Povestește despre problemele romilor cu sistemul sanitar: “Valorile culturale te ajută să te identifici și asta poate să atragă o anumită reticență de a te adapta sistemului. Din cauza asta, politicile de sănătate ar trebui să se facă abia după studierea nevoilor comunității și să fie adaptate lor”.

Diana a început să se simtă responsabilă pentru etnia ei acum câțiva ani, când a fost ajutată de un program de burse pentru romi (Roma Health Scholarship) ca să intre la secția de Kinetoterapie din UMF Carol Davila. “Mi s-a întins o mână de ajutor exact când aveam cea mai mare nevoie. Îmi doresc mult să răsplătesc acest lucru”, spune studenta.

A aplicat la programe de master care să o învețe să înțeleagă și să expună problema romilor. Plănuiește să lucreze într-un departament de sănătate ONG-ist și vrea să scrie proiecte pe sănătate pentru Comisia Europeană, să le implementeze și să le monitorizeze.

S-a gândit mult și la reacția unor români, care condamnă bursele  de studiu pentru romi: “Romii au fost sub sclavie 400 de ani, iar guvernul nu și-a asumat niciodată integrarea lor. Ce se vede astăzi sunt rezultatele acestui eșec. Discriminarea pozitivă e spre beneficiul ambelor părți, e destul de simplu: dacă tu creezi forță de muncă, economia o să-ți crească”.